„Viaţa este ca o cutie cu bomboane de ciocolată. Nu ştii niciodată ce surpriză te aşteaptă”. Celebrul citat din filmul „Forrest Gump” se aplică și în tenis, exemplul cel mai bun – turneul Roland Garros 2020!
Te distrezi trei meciuri, iar în al patrulea te trezeşti faţă în faţă cu o poloneză de 19 ani care dă cu racheta mai tare decât Thor cu ciocanul. Să recunoaştem că nici Simona nu şi-a făcut temele, a subestimat-o pe Swiatek, lucru care nu se întâmplase cu două zile înainte, atunci când i-a studiat la perfecţie jocul Anisimovei. Nu trebuia să se chinuie mult Halep şi ar fi găsit o scuză pentru că a intrat pe teren fără un plan B. Mi-aș imagina o replică de genul: „A fost ziua lui Darren, aşa că nu ne-am mai bătut capul cu mărunţişuri (analiza jocului adversarei) şi i-am dat liber să vizioneze etapa din Liga de Fotbal Australian”. Una dintre ciudăţeniile tenisului, aceea că jucătorul este în acelaşi timp atât angajatorul, cât şi elevul antrenorului, poate genera şi asemenea întâmplări hilare.
Dar dacă tot ne aflăm la capitolul filme, lui Al Pacino, într-o viaţă în care actorul american avea gusturile lui CTP şi în loc de cinema şi fotbal american ar fi preferat cinema şi tenis, i-ar fi plăcut atitudinea Simonei! „În orice duminică vei câştiga sau vei pierde. Important este: poţi să câştigi sau să pierzi bărbăteşte?”, întreba Pacino în „Any Given Sunday”. Cu toate că a pierdut duminică la un scor considerat ruşinos, 6-1, 6-2, Halep a avut o conduită impecabilă la conferința de presă: și-a felicitat adversara și a mărturisit că se va consola cu ciocolată. Deși posomorâtă, românca s-a comportat elegant la Paris. Nu a căutat justificări și, apropo de eleganţă, a salutat spectatorii de pe Philippe Chatrier în felul unor sportivi consacrați din circuitul ATP. Evident că alăturarea cuvintelor „ciocolată” şi „ATP” mă duce cu gândul la Federer și pasiunea sa pentru tradiţionalul desert elveţian, nicidecum la noua generație de jucători atraşi de ciocolata caldă de la Starbucks.
Revenind la tenisul feminin, Iga Swiatek ar trebui să cucerească lejer titlul de la Roland Garros! Poloneza este o variantă mai puţin charismatică, dar mult mai talentată a Jelenei Ostapenko. Riscă în permanență, stăpânește jocul la fileu, iar pe termen scurt, în contextul actual, va câştiga. Plus că numele adversarei din semifinale, Nadia Podoroska, este demn de lipit pe afişul unui turneu în Herăstrău. Dar nu asta contează… Problema lui Swiatek este că îşi ghidează jocul după principiul „totul sau nimic”, pe când Halep gândeşte pe termen lung. Nu mai are rost să amintesc că Simona a petrecut șase ani neîntrerupţi în Top 10 WTA, fiind definiţia mentalităţii corecte în sportul alb. Tocmai din acest motiv îşi permite, după o serie de 17 meciuri câştigătoare, să mai deschidă din când în când câte o cutie cu bomboane de ciocolată.
Care echipă de vis din ultimul sfert de secol e mai bună?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER